5 moduri de a face lucrurile mai bine, potrivit stiintei motivatiei

Folosind o reformulare simpla stim ca e mai bine sa avem ca plan “gasirea unui job” decat “aplicarea pentru un job”, iar asta este una dintre tacticile care pot conta extrem de mult atunci cand vine vorba despre motivatie si despre realizari serioase.
Ayelet Fishbach este profesor de stiinte comportamentale si marketing la Booth School of Business din cadrul Universitatii din Chicago. Ea a fost presedinte al Societatii pentru Studiul Motivatiei si continua sa-si publice incursiunile in cercetarea motivatiei.

Activitatea sa a aparut in reviste precum “Psychological Review” si “Journal of Personality” si a fost mediatizata prin institutii media, inclusiv CNN, Chicago Tribune, NPR si New York Times .
In cele ce urmeaza vei regasi cinci perspective cheie din noua sa carte, “Get It Done: Surprising Lessons from the Science of Motivation” (“Rezolva situatia: Lectii Surprinzatoare din Stinta Motivatiei”).

1. Stabileste un obiectiv, nu mijloacele de a ajunge la obiectiv

Businessman with flag on mountain top. Concept for success.

Probabil ca nu vei ezita sa comanzi un cocktail de 12 euro intr-un restaurant, dar ai prefera sa ocolesti cartierul de cateva ori in loc sa dai aceeasi suma de bani pe o parcare cu valet. Nu-ti place sa platesti pentru parcare, deoarece parcarea este un mijloc – ea te ajuta sa ajungi mai repede la cina de care ti-e atat de pofta. Acelasi lucru se intampla si cu taxele de expediere si de impachetare a cadourilor – acestea sunt un mijloc pentru a-i oferi prietenului tau cadoul perfect de ziua de nastere. Multi dintre noi prefera sa plateasca ceva in plus pentru cadou si sa beneficieze astfel de livrare gratuita, decat sa plateasca transportul. In general, vrem sa ne investim resursele in scop, nu in mijloace.

Aceasta aversiune fata de investitia in mijloace poate avea efecte surprinzatoare.
Un experiment efectuat in randul studentilor MBA a aratat ca oamenii sunt dispusi sa cheltuiasca mai mult pentru a evita sa dea banii pe un mijloc.
“Am organizat o licitatie pentru o carte cu autograf a unui economist important. Oferta medie pentru carte a fost de 23 de dolari. In continuare am scos la licitatie, pentru un public format din studenti la fel de entuziasti, o geanta tote care continea aceeasi carte cu autograf. Oferta lor a fost mai mare de aceasta data, avand in vedere ca era vorba atat despre geanta in sine, cat si despre carte. Spre surprinderea noastra, ofertantul mediu a fost dispus sa plateasca doar 12 dolari – mult mai putin decat au fost dispusi ofertantii sa plateasca doar pentru carte. Din punct de vedere economic, valoarea gentii a fost negativa, ceea ce inseamna ca adaugarea sa la pachet a redus valoarea tranzactiei”.

Motivul – nu li s-a parut justificat sa plateasca atat de mult pentru o geanta a carei singura functie era sa tina o carte gratis.
Asadar, atunci cand iti stabilesti obiective, incearca sa le definesti in termeni de beneficii si nu de costuri. E mai bine sa ai ca obiectiv “gasirea unui job” decat “aplicarea la un job”.
E emotionant sa atingi un obiectiv, insa realizarea mijloacelor este o corvoada.

2. Gaseste calea distractiva

Cand gasim o cale interesanta sau distractiva de a ajunge la un obiectiv, suntem incantati sa parcurgem acest drum si avem sanse mai mari de succes. Activitatea pare un scop in sine. In stiinta motivatiei, spunem ca aceasta activitate este un factor de motivatie intrinseca.
Motivatia intrinseca este cel mai bun indicator al implicarii in aproape orice. Atunci cand oamenii sunt motivati intrinsec, ei sunt mai predispusi sa respecte si sa duca la bun sfarsit sarcinile de lucru, alimentatia sanatoasa, exercitiile si rezolutiile de Anul Nou.

Oamenii subestimeaza adesea importanta gasirii unei cai distractive catre un scop anume. “In cadrul unui studiu, am cerut oamenilor sa aleaga intre a asculta melodia „Hey, Jude” de la Beatles si a asculta o alarma puternica timp de un minut. Pare o alegere evidenta, nu? Insa majoritatea celor din studiu au ales alarma puternica pentru ca insemna mai multi bani. Cu toate acestea, cei care au ascultat acest zgomot ingrozitor au regretat decizia luata mai mult decat cei care au ales sa asculte melodia mai putin platita. Desi participantii la studiu au anticipat ca le va pasa mai mult de bani decat de sunet, in cele din urma le-a pasat mai mult de sunet decat de bani”
Gasirea caii distractive poate imbraca mai multe forme. Te poti uita la TV in timp ce faci sport sau poti gasi o activitate sportiva care sa fie distractiva in sine. Poate in loc sa te urci pe bicicleta statica, poti iesi sa te joci cu un frisbee alaturi de prieteni, sau te poti concentra pe partea distractiva a sportului.

3. Cadru decizional amplu

Detectarea tentatiilor care te pot deconcentra este inselatoare, pentru ca majoritatea tentatiilor nu par daunatoare daca le accepti cu moderatie. O bere nu te va face alcoolic, iar acea singura data cand iti lasi prosopul ud pe jos, in baie, sigur nu iti va distruge relatia. Problema apare, insa, cand lucrurile se acumuleaza.

Esti mai predispus sa depistezi o tentatie cand iei o decizie care afecteaza mai multe ocazii – numim asta folosirea unui cadru decizional amplu. Daca decizi in avans ce urmeaza sa mananci la pranz in fiecare zi a lunii, probabil ca vei alege alimente mai sanatoase decat daca ai decide pe loc ce sa mananci in fiecare zi. Treizeci de decizii de pranz sunt mai conexe decat una singura, asa ca vei observa mai usor orice problema de autocontrol.
Majoritatea oamenilor cheltuie prea multi bani pe articole neobisnuite sau ocazionale, precum hoteluri sau cadouri diverse pentru aniversari, pentru ca oamenii au in general tendinta de a lua in calcul fiecare achizitie izolat. Insa un studiu recent i-a incurajat pe oameni sa priveasca aceste cheltuieli ca parte a unei categorii mai ample, numita „cheltuieli exceptionale”. Drept urmare, a fost mai putin probabil sa cheltuiasca in exces.
Intr-un alt studiu, angajatii au fost intrebati cat de probabil este sa aiba comportamente indoielnice la serviciu – de pilda sa pretinda ca sunt bolnavi pentru a-si lua o zi libera, sau sa isi insuseasca articolele de papetarie pentru uz personal. Cei care au spus ca s-au gandit doar o singura data sa minta pentru o zi libera au raportat o intentie mai mare de a se preface ca sunt bolnavi. Decizia de a-ti incalca normele morale este mai usor de luat cand te gandesti ca o faci “doar o data”.

4. Ia-ti deciziile dinainte

Daca ti s-ar oferi 1200 de lei peste 6 luni sau 1000 de lei acum, ce ai alege? Dar daca ti s-ar oferi 1200 de lei peste 1 an si jumatate sau 1000 peste un an? Multe persoane ar alege 1000 de lei in primul scenariu, dar in al doilea ar alege cei 1200 de lei. In ambele variante ti se cere sa astepti 6 luni pentru inca 200 de lei, insa situatiile sunt diferite. Cand optiunile sunt apropiate in timp, avem tendinta de a alege o recompensa mai mica dar pe care o primim mai rapid, in timp ce atunci cand ambele optiuni sunt indepartate in timp, vom alege preponderent recompensa mai mare, chiar daca vine mai tarziu.

Acest exemplu demonstreaza o strategie pentru educarea si dezvoltarea rabdarii: ia dinainte decizia de a astepta. Potrivit tehnicii deciziei luate in avans, daca ai de ales intre variantele “mai curand-mai putin” si “mai tarziu-mai mult” vei alege varianta mai tarzie daca o faci din timp si nu sub presiunea momentului, mai ales ca ambele momente sunt indepartate in timp.
E mai usor sa astepti inca o luna pentru un produs mai bun sau pentru un pret mai bun cand asteptarea are loc anul viitor si nu acum.

Perceptia noastra despre timp este nonlineara – diferenta intre acum si luna viitoare pare mai mare decat diferenta dintre un an de acum si 1 an si o luna.
“Pana si porumbeii au avantaje din faptul ca iau decizii in avans. Intr-un studiu, porumbeii au avut de ales intre o recompensa mica dar imediata (un ciugulit pe o cheie care a produs doua secunde de acces imediat la cereale) si o recompensa mare dar intarziata (un ciugulit pe o cheie care a produs patru secunde de acces la cereale, dar cu 4 secunde mai tarziu). Porumbeii au fost nerabdatori, preferand rasplata mica dar imediata. Cu toate acestea, cand cercetatorii au introdus o intarziere constanta de 10 secunde pentru ambele optiuni, porumbeii au inceput sa ciuguleasca mai mult cheia care oferea recompensa intarziata dar mai mare. Iata deci ca acestia isi schimbasera raspunsul la intrebarea „Esti dispus sa astepti inca patru secunde pentru mai multe cereale?”.
Putem folosi acest principiu pentru a creste gradul de rabdare. Tot ce trebuie sa facem este sa dam timp deciziilor.

5. Fa lucrurile alaturi de ceilalti

Marie si Pierre Curie au descoperit doua elemente din tabelul periodic: poloniul si radiul. In 1903, cuplul a castigat impreuna Premiul Nobel pentru Fizica. Pierre a fost cel care a insistat ca si Marie sa fie nominalizata pentru aportul sau la aceasta descoperire, iar apoi, opt ani mai tarziu, Marie a castigat singura un al doilea Premiu Nobel (de data aceasta pentru chimie). Marie si Pierre Curie au reusit sa faca descoperiri atat de incredibile si datorita faptului ca au lucrat impreuna. Povestea lor ne arata cum doi oameni isi pot sustine reciproc motivatia.
In general avem tendinta de a ne conecta cu cei care au obiective similare cu ale noastre. Atunci cand Marie si Pierre s-au intalnit pentru prima data, s-au legat imediat prin prisma intereselor stiintifice pe care le aveau.

De asemenea, obisnuim sa ne sustinem unul altuia obiectivele atunci cand colaboram. Am vazut asta si cand Pierre Curie a sustinut-o pe Marie insistand ca si meritele sale sa fie recunoscute pentru Premiul Nobel primit impreuna.
Ajutorul reciproc este fundamental pentru conexiunea sociala. Cand te asezi la masa in fiecare seara si iti intrebi partenerul cum a fost ziua sa, ajutandu-l sa gaseasca un mod mai politicos de a discuta cu colegii, de exemplu, sau cum sa abordeze lucrurile mai corect, inseamna ca esti util si uneori indispensabil pentru obiectivele sale de cariera.
Se intampla de multe ori sa urmarim obiective comune, iar obiectivele care necesita un efort comun ne unesc unii cu ceilalti. Marie si Pierre Curie au lucrat neobosit, de dimineata pana seara, incercand sa izoleze poloniul si radiul. Poate ca tu si partenerul tau economisiti bani pentru o casa, poate aveti grija de un animal sau poate ca planificati o calatorie – indiferent de obiectivul pe care il aveti, aveti nevoie unul de altul pentru a reusi.

Uneori avem, desigur, si obiective pentru alti oameni, iar ei au obiective pentru noi. Marie si Pierre Curie si-au dorit ca cele doua fiice ale lor sa aiba rezultate bune la scoala. Presupunem ca au fost mai preocupati de partea stiintifica a educatiei acestora, ceea ce probabil a fost de ajutor in parcursul fiicei lor mai mari, Irene, care a luat in 1935 Premiul Nobel pentru chimie. Irene a castigat acest premiu si alaturi de sotul ei, cu care lucra.

Sursa: https://www.fastcompany.com/90721707/5-better-ways-to-get-stuff-done-according-to-the-science-of-motivation

Multumim!
By sonia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.