productivitate

Ai trait vreodata un moment in care sa simti ca esti in forma maxima? Un moment in care sa fi fost atat de implicat in ceea ce faci, incat totul din jurul tau sa se topeasca si timpul sa stea in loc? Psihologii numesc acest gen de experienta „Flow”, un concept extrem de important pentru a duce la bun sfarsit o munca realmente semnificativa.

Flow este un concept atat de puternic incat toate blogurile despre productivitate si site-urile de afaceri au exploatat la maxim in continutul lor acest concept, oferind tot felul de ponturi pentru a ajunge in starea perfecta de flow, astfel incat sa poti fi mai productiv.

Dar multi dintre acesti bloggeri au ratat esenta cartii originale, “Flow-ul. Psihologia Experientei Optime”, a lui Mihaly Csikszentmihalyi. Asa cum sugereaza si titlul sau, flow inseamna mult mai mult decat un plus de productivitate.

Cresterea productivitatii este doar un efect care vine la pachet cu flow-ul, dar atingerea starii de flow este pana la urma despre a duce o viata mai placuta si mai fericita.
In cele ce urmeaza vom incerca sa vedem care este adevarul despre flow, direct de la sursa. Vom explica ce anume este, de ce conteaza el si cum poti sa cultivi flow-ul in diverse situatii in care te poti afla in calitate de student.

Ce este flow-ul?

„Am dezvoltat o teorie a experientei optime, bazata pe conceptul de flow – starea in care oamenii sunt atat de implicati intr-o activitate, incat nimic altceva nu mai pare sa conteze; experienta in sine este atat de placuta, incat oamenii o vor face cu orice pret, doar de dragul de a o face” scria Mihaly Csikszentmihalyi, in cartea sa.

Flow-ul priveste atat de multe aspecte ale experientei umane, incat este dificil sa spunem de ce domeniu anume tine el. Aproape orice poate fi o experienta flow:

• spalatul vaselor
• tema la matematica
• un joc cu cel mai nou Frisbee
• o plimbare

Csikszentmihalyi si echipa sa de cercetatori au dezvoltat teoria flow-ului in urma discutiilor cu oameni diferiti, din toate sectoarele vietii si din toate colturile lumii, despre momentele din viata in care s-au simtit cei mai multumiti, cei mai puternici, si cei mai implicati intr-un moment anume.
Ceea ce au descoperit este faptul ca anumite activitati au contat mai putin decat ar fi crezut initial. Ar parea logic, de pilda, ca munca de creatie, incitanta, sa fie cea care induce cel mai usor starea de flow. Insa echipa a descoperit, de asemenea, ca si muncitorii din fabrica, fermierii si oameni care traiesc in saracie maxima vorbesc despre experiente legate de starea de flow. Reiese, pana la urma, ca experienta in sine conteaza mai putin decat modul in care o abordezi, iar acesta este un subiect despre care vom vorbi mai in detaliu mai tarziu.

Cercetarea lui Csikszentmihalyi a scos la iveala, de asemenea, si cateva lucruri contrare asteptarilor cu privire la experienta optima. Psihologul a descoperit, de exemplu, ca multe dintre activitatile pe care oamenii le fac in timpul lor liber (in mod special orele la TV) au fost printre cele mai putin imbucuratoare. Cele mai fericite momente au fost mai degraba cele pline de provocari si chiar dureroase. “Contrar credintelor noastre, cele mai bune momente din viata noastra, nu sunt momentele pasive, receptive, relaxante… Cele mai bune momente se intampla in general atunci cand corpul si mintea unei persoane sunt incordate pana la limita intr-un efort voluntar de a duce la indeplinire ceva dificil si care sa merite”.

Dar desi unele activitati pot induce starea de flow cu o mai mare usurinta decat altele, ca sa atingi cu adevarat flow-ul necesita intentie deliberata si efort.
Atunci cand incerci sa atingi starea de flow incerci de fapt sa iti controlezi constientul. Atingerea acestei stari necesita “concentrarea atentiei asupra sarcinii pe care o faci si sa uiti pe moment de orice altceva” cu obiectivul final de a duce o viata mai semnificativa.
Acesta este marele “ce” legat de flow. Dar cum ramane cu “de ce?” De ce este flow-ul atat de important, nu numai pentru a fi mai bun in ceea ce faci la serviciu, ci si pentru a duce o viata de o calitate mai buna in general?

De ce conteaza flow-ul?

„Flow-ul este important atat pentru ca face momentul actual mai placut, cat si pentru ca iti cladeste increderea in sine care iti permite sa dezvolti abilitati si sa iti aduci o contributie importanta la evolutia omenirii”.

Daca esti atent la explicatia de mai sus, vei remarca faptul ca nicaieri nu apare vreo mentiune a cuvantului “productivitate”. De fapt, daca stau sa ma gandesc de cate ori am gasit cuvantul “productivitate” in cartea lui Mihaly Csikszentmihalyi, realizez ca doar o singura data si nu in contextul pe care il folosim atunci cand ne referim la studii sau la munca. Flow inseamna mult mai mult decat amplificarea productivitatii, iar foarte multi bloggeri inteleg asta gresit.

Sigur ca in cautarea starii de flow poti descoperi ca esti mai productiv, dar Csikszentmihalyi ne provoaca sa mergem dincolo de aceasta idee. Flow-ul conteaza datorita controlului pe care ti-l ofera. In loc sa reactionezi la evenimentele si la stimulii externi, preiei un rol activ in propria-ti viata, de la cele mai obisnuite momente pana la cele mai importante.
Cand atingi starea de flow, atingi de fapt Sfantul Graal al productivitatii: un task unic, concentrare si intensitate maxima. Dar asta este numai inceputul! Mai departe vorbim despre crearea unei existente mai insemnate, crearea unui impact care este dincolo de tine si atat.

Cum sa ajungi in starea de flow

Daca ti s-a parut oarecum pretioasa aceasta prima sectiune, nu-ti face griji! Nu o sa ramanem doar la aceasta descriere teoretica a ce anume este flow-ul, ci o sa mergem mai departe incercand sa transpunem in practica teoria.

Este greu sa discutam despre flow fara sa facem filozofie, dar poti fi sigur ca va fi vorba despre o filozofie practica, in genul celei a lui Marcus Aurelius, care se ocupa cu modul in care traiesti si in care existi.

Nu exista o formula exacta pentru a ajunge la flow, insa exista cativa pasi care sa te ajute sa ajungi acolo mai usor, pasi ce au la baza descoperirile cercetarilor lui Csikszentmihalyi.

1. Asigura-te ca nu iti este foame

Foamea ucide flow-ul, asadar este important sa eviti sa fii infometat atunci cand incerci sa intri intr-o stare de flow. Sigur ca asta nu inseamna ca trebuie sa iei in mod constant cate o gustare si nu e nici o scuza ca sa poti sa mananci porcarii. Mancarea de tip junk food plina de zahar si bauturile energizante iti vor da un boost de energie pe termen scurt, dar apoi o sa te prabusesti si te vei smulge la propriu din starea de flow.

Asa cum spune Chris Bailey atunci cand analizeaza efectele alimentatiei asupra productivitatii “cand mananci alimente procesate, organismul le transforma intr-un morman de glucoza, care iti creaza o furtuna instanta in creier, iar nivelul tau de energie va arata ca intr-un roller coaster”.

Ceea ce iti trebuie, in schimb, este combustibil de cea mai buna calitate, care sa elibereze lent glucoza in fluxul tau sanguin. Depinde de preferintele si de gusturile tale ce anume vei manca, dar in general nu poti da gres cu nuci, fructe, legume, seminte si carne slaba. Evita gustarile procesate, cu o gramada de zahar sau indulcitori adaugati.

2. Elimina factorii care iti distrag atentia

Nu vei ajunge niciodata in starea de flow daca esti distras. Creierul tau nu va putea face fata. Desigur, exista circumstante in care factorii care iti distrag atentia sunt pur si simplu imposibil de evitat. Dar in cea mai mare parte a timpului, poti face ceva astfel incat sa reduci la minim sau chiar sa elimini factorii care iti distrag atentia. Iata cateva ponturi:

• Poarta casti
• Pune telefonul pe modul avion sau, si mai bine, intr-un dulap sau intr-o alta camera
• Creaza-ti un loc de studiu
• Inchide usa camerei
• Fa-ti un program cu tronsoane orare, fara intreruperi
• Foloseste tehnica Pomodoro.

3. Foloseste Tehnica Pomodoro

Cand nu te poti concentra sau cand tragi de timp in ceea ce priveste un proiect mare, Tehnica Pomodoro reuseste sa te scoata din incurcatura. Tehnica implica setarea unui interval de 25 de minute (sau orice alta durata rezonabila) si lucrul la un singur task in perioada respectiva. Este un interval in care nu iti verifici telefonul, nu intri pe Twitter si nu treci mental prin pasii DDR. Odata ce intervalul s-a incheiat, poti lua o pauza scurta, in general de 5 minute. Ce legatura are asta cu flow-ul? Nu poti sa intri pur si simplu intr-o stare de flow dupa bunul plac. E ceva la care trebuie sa iti ajuti putin creierul. Tehnica Pomodoro face asta posibil ajutandu-te sa depasesti cea mai mare bariera mentala: inceputul.
Pentru ca odata ce te cufunzi intr-o activitate, e posibil sa te surprinzi lucrand chiar si dupa ce au trecut cele 25 de minute.

4. Nu te implica in mai multe taskuri deodata

In teorie multitaskingul pare o idee buna. Pare si mai eficient sa faci mai multe lucruri deodata, nu-i asa? Ei bine, cam asa suna, numai ca… e o problema: creierul uman nu functioneaza asa. Nu putem sa trecem de la o sarcina la alta fara sa acordam creierului nostru timp sa revina la ceea ce facea inainte.
Pentru ca flow-ul este atat de strict legat de urmarirea unui singur task cu concentrare perfecta, multitaskingul este exact opusul flow-ului si chiar dusmanul sau.

5. Dormi destul si bine

Somnul schimba foarte multe in starea ta de sanatate si in starea de bine per ansamblu. Dar este si un element cheie in atingerea starii de flow. Daca esti obosit, capacitatea ta de concentrare va scadea, iar micii factori care iti pot distrage atentia te vor scoate mult mai usor din starea de flow. Gandeste-te numai cat de alert si pregatit sa cuceresti lumea te simti atunci cand dormi mult.
In aceeasi ordine de idei, este important nu numai sa dormi destul, ci si sa ai un somn de calitate. Nu iti face deloc bine sa petreci 9 ore in pat daca aceste ore sunt petrecute foindu-te si intorcandu-te de pe o parte pe cealalta.

Situatiile in care poti cultiva flow-ul in studentie

Acum ca am reusit sa atingem cateva principii generale care sa te ajute sa aduci flow-ul in viata ta, e musai sa ai cateva exemple de situatii comune pe care le vei trai in anii de studentie si in care poti cultiva flow-ul. Unele se potrivesc situatiilor tipice de flow despre care tot auzi (invatatatul, in mod deosebit), in timp ce altele sunt mai putin conventionale (petrecerea timpului liber).

1. Cursuri. Hai sa fim sinceri, unele cursuri sunt plictisitoare. Este posibil ca profesorul sa nu fie cel mai inspirat orator sau pedagog, sau ca tema cursului dintr-o zi anume sa fie una monotona. Asa ca te gandesti ca ai doar doua optiuni: te deconectezi de la moment sau suferi si treci prin cursul respectiv. Ei bine, in cartea sa despre Flow, Csikszentmihalyi descrie anumite “activitati de microflow” pe care le poti folosi pentru a te mentine implicat in timpul cursurilor monotone sau a altor situatii plictisitoare. Iata cateva idei:

• Mazgaleste (sau ia notite schematice)
• Numara de cate ori un profesor foloseste un anumit cuvant (un profesor de-al meu, de pilda, folosea cuvantul “notiune” aproape in fiecare propozitie)
• Ia notite intr-o alta limba pe care vrei sa o exersezi
• Fa scamatorii cu creionul, dar incearca sa le eviti pe cele care fac zgomot si nu apasa in continuu pe butonul pixului!

Acestea sunt genul de activitati care iti permit sa faci fata cursurilor plictisitoare si iti dau voie sa fii atent atunci cand profesorul mentioneaza ceva important cu adevarat. Ca sa fie clar, nu te incurajez sa nu fii atent la cursuri, ci mai degraba iti propun moduri in care iti poti mentine atentia, atunci cand lucrurile devin plictisitoare.

2. Studiu si teme. Studiul este o activitate cu multe oportunitati de flow, dar nimic de acest gen nu va veni de la sine. Este usor sa studiezi intr-o maniera relaxata si detasata.

Metoda clasica de „studiu”, in care citesti niste slide-uri din curs ca pregatire pentru un examen, de pilda, nu este nici vreo metoda eficienta de invatare si nici ceva care sa se apropie macar de conceptul de flow.

Crearea si studierea cartonaselor, in schimb, poate induce o stare intensa de flow.
Acelasi lucru se aplica si cand vine vorba despre temele obisnuite. In loc sa te grabesti sa termini o tema cat mai repede cu putinta, ia-o mai incet si da-ti voie sa te afunzi in lumea temei respective. Aceasta idee poate functiona pentru orice fel de tema, de la probleme de matematica si pana la lecturi istorice. Tot secretul este sa adopti un rol activ in acest proces.
Csikszentmihalyi vorbeste, de asemenea, si despre un sfat esential pentru a face ca plictisitoarele teme sa devina mai placute: jocul. Psihologul vorbeste despre modul in care a transforma in joc o activitate plictisitoare te poate ajuta sa duci mai usor la bun sfarsit misiunea.
De pilda, te poti provoca pe tine insuti sa vezi cat de multe probleme poti face intr-o perioada data. Sau vezi cat de multe cuvinte poti scrie intr-un termen limita.
Desigur, vor fi si momente in care va trenui sa stai pur si simplu la birou si sa faci treaba cea plictisitoare, chiar si atunci cand nu ai niciun chef. Dar prin joc si prin faptul ca inveti sa te bucuri de acest proces, poti depasi bariera inceputului.

3. Teste si examene. Testele si examenele sunt un caz riscant de folosire a flow-ului. Pe de o parte nu vrei sa devii atat de absorbit de munca ta incat sa pierzi notiunea timpului, pentru ca pana la urma managementul corect al timpului este cheia pentru a fi sigur ca reusesti sa termini la timp testele si examenele.
Pe de alta parte, insa, poate fi benefic uneori sa te pierzi in test… pentru cateva momente doar. Daca ai de sustinut examene care necesita eseuri mai lungi, intrarea intr-o stare de flow este elementul cheie pentru o concentrare suficient de intensa incat sa scrii ceva bun in timpul limitat pe care il ai la dispozitie.

4. Munca. In sectiunea din “Flow” in care se discuta despre munca, Csikszentmihalyi descrie ceea ce el numeste o „personalitate autotelica”, sau, cu alte cuvinte, o persoana care are “capacitatea de a crea experiente de flow chiar si in cel mai sterp mediu”. El sustine ca oricine poate ajunge sa aiba aceasta atitudine, chiar daca munca pe care o face este plictisitoare in aparenta.

Poti lua ca exemplu un joc la posta, unde trebuie sa triezi si sa trimiti corespondenta catre extrem de multe destinatii. Poate fi si distractiv, insa exista si multe momente in care aceasta munca este extrem de monotona. Sortarea corespondentei este o activitate care iti amorteste creierul, si totusi una in care trebuie sa fii mereu atent ca sa eviti greselile.

Ideea de baza este sa te mentii mereu implicat, transformand acest gen de munca intr-o activitate flow. Poti aplica si aici jocul: “cate scrisori pot sa sortez intr-un minut?” sau te poti amuza inventand povesti despre destinatarii scrisorilor sau sa numeri orasele pe care le vezi scrise intr-o zi. Toate aceste jocuri te pot ajuta sa ramai concentrat si sa eviti greselile.

5. Timp liber. Desi poate parea surprinzator, timpul liber poate fi mai greu de savurat decat munca in sine. Pare o nebunie, nu-i asa? Pana la urma ai muncit din greu, iar acum meriti sa te relaxezi putin cu niste Netflix sau pe Facebook. Dar nu toate activitatile de recreere sunt create egale.

Asa cum spune Csikszentmihalyi, “ironic, munca mai usor de savurat decat timpul liber, pentru ca exact ca activitatile flow munca are obiective clare cu care vine la pachet, are feedback, reguli si provocari, toate acestea incurajandu-te sa te implici in ceea ce faci, sa te concentrezi si sa te pierzi in munca. Timpul liber, pe de alta parte, este lipsit de structura, si necesita un efort mult mai mare ca sa devina ceva de care sa te bucuri”.

Raspunsul, in acest caz, este sa gasesti un mod de a da mai multa structura timpului tau liber. Sigur ca asta nu inseamna ca trebuie sa creezi un program detaliat pentru ce anume sa faci atunci cand nu muncesti (desi si asta este o abordare pe care poti sa o incerci). Poti, in schimb, sa iti folosesti timpul liber pentru ceva creativ sau constructiv, sa mergi cu bicicleta, sa citesti despre subiecte care te intereseaza sau sa inveti limbi straine. Nu uita nici de televizor, de Netflix, sau de jocurile video, activitati pe care le poti face in mod special alaturi de prieteni, pentru a lega si consolida relatii.

Concluzie

Probabil ca ai deja o perspectiva mai buna asupra a ce anume este flow-ul si cum il poti folosi nu numai ca sa fii mai productiv, ci ca sa traiesti o viata mai buna. Daca il vei imbina cu celelalte strategii de productivitate existente, vei reusi fara doar si poate, nu numai in viata de student, ci si in viata in general, cat ai clipi.

Iti recomandam si: 9 pasi pentru a avea flow si fericire la serviciu