Poate ca obiectivul tau pe cinci ani s-a dus pe apa sambetei in timpul pandemiei provocate de COVID-19, atunci cand industria in care activezi s-a prabusit si, ca urmare, ai ramas fara loc de munca… Poate ca ai observat (si anul acesta) ca obiectivul pe care ti l-ai propus de Anul Nou, legat de mersul la sala si de slabit, nu functioneaza… Sau poate ca ai inteles, in cele din urma, ca nu esti facut pentru a-ti fixa obiective.
Si atunci cum vei avea success? Vestea buna este ca cei mai de success oameni din lume au urmat foarte rar abordarea stabilirii de obiective. O astfel de persoana este si Steve Jobs, ale carui cuvinte au ramas celebre “Nu poti uni punctele daca te uiti in fata!”. Sa vedem, asadar, cum putem urma o cale mai buna.
Sumar
Stabilirea traditionala de obiective
O idee veche de secole spune ca trebuie sa identifici punctul in care te afli si pe cel in care vrei sa fii, precum si scopul pe care ti-l propui. Distanta dintre cele doua puncte este, practic, decalajul care trebuie acoperit intr-un termen stabilit.
Specialistii in domeniu recomanda sa iti stabilesti intotdeauna obiective mari si indraznete, iar apoi sa lucrezi pentru a stabili borne intermediare. Acestea devin obiective SMART – un acronim pentru cuvintele specific, measurable, achievable, realistic, time related -, sau in limba romana obiective specifice, masurabile, realizabile, realiste si legate de timp. Ideea este sa parcurgi in linie dreapta pasii intermediari pe care ti i-ai planificat, in decursul unui termen limita.
Cand nu functioneaza?
Soldatii au o vorba, potrivit careia “niciun plan nu supravietuieste contactului cu inamicul”. Cunosti persoane ale caror planuri au supravietuit impactului cu marea provocare numita COVID-19?! Planurile sunt facute, in general, in functie de date si de experiente din trecut. Insa, afacerea ta si situatia sociala se schimba mai rapid ca niciodata, iar din pricina vitezei schimbarilor de natura tehnologica este extrem de dificil de prezis viitorul.
In al doilea rand, un plan liniar rigid esueaza rapid, atunci cand are de infruntat o provocare neprevazuta, precum un accident, o boala sau o schimbare in piata.
In al treilea rand, este plictisitor si te demotiveaza in timp. In final, stabilirea de obiective functioneaza in activitati bine definite, bazate pe reguli, precum un sport sau o diploma de studii, si esueaza in mod lamentabil in afaceri sau activitati creative, zone in care succesul depinde de mai multe aspecte variabile.
Cine esti tu?
Daca esti o persoana organizata si metodica sau un perfectionist caruia ii merge bine cu tot soiul de checklist-uri, atunci stabilirea de obiective va functiona in cazul tau.
Daca esti o persoana analitica si ganditoare, atunci drumul invatarii constante este mai productiv pentru succes.
Daca trasatura ta principala este empatia, si te concentrezi mai degraba pe oameni, atunci proiectele in colaborare, cu rezultate suficient de bune, reprezinta cea mai buna abordare pentru tine.
In final, daca esti o fire rebela, o fire de artist sau spontana, si daca urasti micro-managementul si regulile rigide, alege o traiectorie mai larga, in locul bornelor fixe, pentru a simti ca traiesti in fiecare zi.
Trepte catre succes
In cartea “De ce nu putem planifica gloria: mitul obiectivului”, autorii Kenneth Stanley si Joel Lehman sustin ca stabilirea exacta de obiective te face de fapt sa dai gres! Un obiectiv foarte indepartat necesita multe borne intermediare. Daca le anticipezi gresit poti ajunge intr-un punct mort, din cauza unor factori asupra carora nu poti avea control, din cauza circumstantelor complexe, precum si a informatiilor neadecvate.
Alternativa pe care o propun autorii este simpla – un sistem de trepte, in cadrul caruia vei urca doar cate o treapta o data. In acest fel te vei concentra doar pe urmatorul pas pe care il poti controla si vei decide daca este bun sau nu. Un numar extrem de mare de castigatori ai premiului Nobel au urmarit interese multiple. Ei au reusit datorita unei combinatii de factori, si nu unui drum liniar catre un obiectiv. De asemenea, Steve Jobs si Elon Musk au avut o traiectorie in zig-zag, urcand pe numeroase trepte in calatoria lor catre niste rezultate uriase, pe care cu totii le vedem astazi.
In mod interesant… in acest sistem, stabilirea de obiective functioneaza si ea, atata timp cat obiectivul este la un singur pas distanta si astfel detii controlul asupra sa.
Noutate, nu obiectiv
Cum alegi urmatoarea treapta? Renunta la a mai urmari un target sau o destinatie anume. Cauta pur si simplu noul! Sa presupunem ca lucrezi in vanzari si concurenta ta foloseste o tehnica ce ti se pare noua si interesanta. Exploreaz-o in urmatoarele cateva saptamani, pana cand vei fi multumit. Aceasta va fi treapta de care te folosesti in acest caz.
Mentinand o abordare simpla, reala si imediata, iei masuri asupra carora detii controlul si fie inveti, fie chiar realizezi ceva. In acest fel, acumulezi trepte catre succes in calatoria pe care o parcurgi.
Curiozitatea creaza o cauza
Atunci cand esti curios, cauti noutate. Din fericire, curiozitatea este un factor motivator foarte important si iti da o energie care conteaza. Potrivit fostului CEO al Google, Eric Schmidt, curiozitatea si insistenta puse laolalta sunt cei mai importanti factori care prezic succesul viitor.
Cum iti folosesti curiozitatea pentru a decide ce treapta sa alegi? Mai intai intreaba-te daca treapta respectiva se califica drept noutate. Daca da, intreaba-te daca te simti suficient de curios incat sa vrei sa depui toate eforturile pentru a o explora. Daca ai raspuns cu da, atunci acesta este urmatorul tau pas!
Regula de 5 ore
Pentru a ajunge pe urmatoarea treapta, ai nevoie de insistenta, in completarea curiozitatii. Foloseste celebra regula a celor cinci ore, inventata de autorul si antreprenorul Michael Simmons, care a studiat oameni de succes, inclusiv Benjamin Franklin, Obama, Bill Gates, Warren Buffet, Elon Musk si altii. Fiecare dintre oamenii de succes studiati de Simmons acorda o ora pe zi, sau cinci ore pe saptamana, invatarii dedicate.
Regula de cinci ore poate fi utilizata in trei pasi: citeste, reflecteaza si experimenteaza. Incepe cu cel putin 30 de minute si ajungi pana la o ora de lectura pe saptamana. Reflecteaza asupra celor invatate si asupra modalitatilor in care poti aplica cele invatate, atat in viata, cat si la nivel profesional. Experimenteaza pentru a aplica invataturile si pentru a vedea cum reusesc. Cinci ore pe saptamana, se aduna unei cantitati imense de invatare si actiune utila, care te propulseaza spre fapte mari!
Personalitati si alegeri
1. Cautatorul de fericire
Puterea lui 3. Esti cel mai bun atunci cand esti vesel? E posibil ca pictura sa te faca fericit, deoarece creativitatea te face sa te simti implinit. Identifica inca doua valori care te implinesc, in afara de creativitate. Fa cel putin o activitate zilnic, si pe toate trei saptamanal. Vei gasi succesul prin flow, libertate si distractie.
2. Razboinicul Apocalipsei
Obiceiul celor 30 de zile. Iti petreci mult timp facandu-ti griji cu privire la lucrurile mici si mari? In acest fel nu iti va mai ramane niciun pic de energie pentru a stabili si atinge obiective. Adopta in schimb o mantra personala si transforma totul intr-o provocare de 30 de zile. Poate fi ceva simplu, precum “mergi timp de 30 de minute, cat timp vorbesti la telefon”. Vei obtine astfel 12 obiceiuri bune, sau 12 skill-uri, intr-un an.
3. Persoana cu vedere de ansamblu
Creaza un vis. Urasti detaliile mici si iti place sa te concentrezi mai degraba pe o viziune de ansamblu? Scrie-ti pe o tabla toate visele pe care le vrei implinite intr-un an, in trei ani si in cinci ani. Fa un pas in spate si analizeaza cele scrise. Lucrurile care conteaza cu adevarat se vor lega in cadrul unui singur vis mare. Revizuieste-ti visul frecvent, pentru a fi sigur ca mergi in directia corecta, si ca nu ti-ai pierdut entuziasmul.
4. Spiritul liber
Curentul iti este prieten. Esti o persoana careia ii place sa traiasca momentul. Iti place conceptul de libertate si urasti rigiditatea, regulile si reperele cotidiene. Tocmai de aceea, in loc sa te gandesti la ceea ce nu a functionat in era COVID, concentreaza-te pe ceea ce functioneaza si iti accelereaza viata. Poate fi vorba despre o relatie. Traieste clipa si continua cat dureaza. Alege apoi urmatorul curent si asa mai departe, urmand drumul catre succes.
5. Analiticul in exces
Regula unui cuvant. Esti o fire delasatoare, iar asta se intampla cel mai probabil pentru ca iti analizezi in mod excesiv optiunile si te paralizeaza teama de esec. Foloseste conceptul One-Word (Un cuvant) pentru a avansa. Alege un cuvant, sa spunem “comunicare”, sau 80:20 si pune in aplicare toate activitatile comunicand regulat sau facand acele 20% din lucruri care dau rezultate in proportie de 80%. Actiunile tale conteaza pentru succes!
6 motive pentru care nu functioneaza strategia stabilirii de obiective SMART
Concentrarea pe obiective este un factor important in definirea “succesului”, insa la fel de importanta este si evaluarea progresului si efortului pe care il depui.
Pentru a evita greselile majore, este extrem de util sa stii in ce situatii si mai ales de ce nu va functiona strategia de stabilire a unor obiective SMART.
Iata sase probleme principale inerente strategiei bazate pe obiective specifice, masurabile, realizabile, realiste si legate de timp.
1. Focusul prea restrans
Fixarea pe un singur obiectiv SMART este o cale foarte la indemana de a cadea in capcana perceperii acelui obiectiv drept target unic. Perceperea obiectivului SMART in contextul obiectivelor concurente si care contribuie, va influenta probabil actiunile cu privire la obiectivul unic.
2. Evaluarea succesului si esecului
Obiectivele SMART trebuie sa fie specifice si masurabile, astfel incat sa poti evalua obiectiv daca ai atins sau nu punctul dorit. Acest aspect este eficient pentru gestionarea progresului atunci cand lucrezi la proiecte intr-un mediu controlabil.
Insa daca aplici aceleasi criterii pentru a masura succesul sau esecul, poti motiva oamenii intr-un mod gresit, iar atunci cand situatia este dinamica sau extrema, poate fi chiar periculos.
Cand succesul este masurat in functie de un obiectiv SMART, oamenii ajung sa urmareasca acel obiectiv pentru un succes definit in sens restrans si sa lase acel target exclusiv sa puna stapanire pe identitatea lor. Imposibilitatea de a atinge un obiectiv SMART ii poate face pe angajati sa simta ca viata lor nu are sens. Ei vad doar pierderi, incapabili sa aprecieze ceea ce au obtinut, totusi! Ceea ce ii motiveaza catre succes atunci cand lucrurile merg bine, ii poate destabiliza complet atunci cand situatia nu merge la fel de bine.
3. Rezultate pe termen scurt vs. rezultate pe termen lung
Acceseaza orice canal de stiri legate de business sau de piata si vei vedea ca cea mai mare parte a stirilor zilnice se refera la cat creste sau cat scade pretul actiunilor companiilor, ca urmare a depasirii sau ratarii targetului trimestrial legat de venituri sau de asteptarile pietei. Pentru un outsider, castigurile par a fi cea mai importanta valoare pentru performanta unei companii. Pentru ca piata reactioneaza drastic fata de ratarea targetului privind profitul, firmele iau de obicei masuri extreme pentru a indeplini predictiile legate de profit, chiar daca asta inseamna sacrificarea dezvoltarii pe termen lung sau manipularea contabilitatii.
Astfel de companii functioneaza ca si cum lumea s-ar sfarsi o data la 90 de zile. Ele fac o prioritate din a respecta obiectivele SMART trimestriale de pe Wall Street, in detrimentul intereselor clientilor lor si al succesului pe termen lung. In cele din urma, aceasta strategie le va fi fatala.
In situatii mai critice, cum iti poate ghida strategia un obiectiv SMART atunci cand ai de infruntat concurenti care sunt implicati in tactici lipsite de etica si esti expus riscului de a rata targetul financiar sau de a-ti pierde pozitia?
4. Renuntarea prea devreme si abordarea “totul sau nimic”
Un obiectiv SMART poate fi descurajant, inainte sau dupa atingerea obiectivului. Te-ai auzit vreodata spunand „Nu am timp”, incercand sa te disculpi pentru ca nu ai facut ceea ce aveai in plan pentru ziua respectiva? Gestionarea timpului este una dintre cele mai populare aplicatii ale obiectivelor SMART. Cand te gandesti sa aloci timp unei sarcini anume, o faci cel mai adesea in termeni de “totul sau nimic”.
Obiectivele SMART sunt percepute ca entitati complete, iar atunci cand nu poti face totul conform planului, exista riscul de a te descuraja si de a renunta la intregul obiectiv. Atunci cand un obiectiv SMART este singurul obiectiv al muncii tale intense, acesta devine adesea un stimulent negativ. Cand toate privirile sunt indreptate asupra acestui obiectiv, oamenii si firmele pierd din vedere realizarile si implinirea pe care o reprezinta calatoria in sine.
5. Incapacitatea de a atinge potentialul deplin
Chiar si atunci cand oamenii sau organizatiile isi ating obiectivele SMART, e posibil sa nu fie un succes real. Exista o multime de exemple de oameni inteligenti care lanseaza o companie pornind de la o idee sau de la un produs grozav. Muncesc din greu pentru a aduce la viata produsul visat sau pentru a duce compania de la privat la public, oferindu-se sa atraga bani de investitii. Odata ce isi ating obiectivul SMART, ei se relaxeaza, iar curba de evolutie a companiei se aplatizeaza dramatic. Ar fi putut sa-si construiasca o companie grozava cu multe produse geniale, dar s-au culcat pe lauri si, astfel, nu au mai evoluat.
Drumul catre atingerea obiectivelor SMART te poate motiva pe parcurs, dar odata ce ai ajuns acolo poate fi si un semnal de oprire, care nu iti va mai permite sa iti atingi potentialul maxim.
Stabilirea unor obiective prea facile nu ii va determina pe oameni sa atinga mai mult decat potentialul minim. Ei rateaza astfel oportunitatea de dezvoltare si nu vor sti niciodata unde ar fi putut ajunge daca obiectivul ar fi fost unul mai provocator.
6. Notiunile de “realist” si “realizabil” te pot induce in eroare
Atunci cand incerci sa atingi obiective „realiste” si „realizabile” – asa cum sunt urmatoarea promovare, urmatoarele cifre mai mari de vanzari, urmatorul premiu – ar trebui sa te opresti putin si sa te intrebi „Cu ce cost?”.
Persoanele care se auto-motiveaza au tendinta de a se supraincarca cu prea multe prioritati de top. Un task anume este numarul unu dintr-un motiv clar, astfel ca daca iti stabilesti prea multe prioritati “numarul unu”, numarul nu va mai insemna nimic. Trebuie sa existe si task-uri care sa fie numarul doi, numarul trei si asa mai departe.
Cand privesti fiecare obiectiv in mod izolat, el pare realist si realizabil intr-un anumit interval de timp. In plus, exista tendinta de a fi excesiv de ambitios si de a gandi „Voi gasi o modalitate sa strecor si asta in program!” Insa „realist” este un termen relativ, nu unul absolut!
Problema nu se pune doar „Este un obiectiv realist, avand in vedere capacitatea mea?” ci „Este un obiectiv realist, avand in vedere toate celelalte obiective pe care le am?”.
Urmarea unui vis si atingerea obiectivului suprem necesita o viziune larga, ce depaseste cu mult caracterul imediat al urmatorului obiectiv SMART. Obiectivele SMART pot servi drept borne in calatoria ta, ajutandu-te sa te mentii pe drumul catre succes.
Este important sa masori progresul si prin evolutie si efort, deoarece dezvoltarea si invatarea pe parcurs sunt cele mai valoroase.
