8 adevaruri despre intuitie

0
2

Tot ce trebuie stii despre ceea ce nu stii ca stii

In anul 1997, supercomputerul Deep Blue al celor de la IBM a invins cel mai bun jucator de sah al lumii, Gary Kasparov. Imediat, unele persoane au remarcat totusi ca oamenii isi pastreaza in continuare suprematia la jocul chinezesc antic de Go.
Go, spuneau ei atunci, va ramane departe de roboti cel putin in viitorul apropiat.

Multitudinea de miscari posibile si nuantele chiar si in evaluarea castigatorului acestui joc l-a dus chiar mai departe de taramul matematicii si combinatiilor, punandu-l mai degraba pe orbita intuitiei, din cate se pare punctul forte al speciei umane. “Poate ca vor mai trece inca 100 de ani pana cand un computer va bate omul la Go” spunea un astrofizician de la Princeton pentru The New York Times, la putin timp dupa meciul lui Kasparov. “Poate chiar mai mult!”.

Ce spune astazi succesul lui AlphaGo de la Deep Mind impotriva celor mai buni jucatori umani, despre intuitie, fie ea umana, fie de alt fel? Pe de o parte, darama unele sustineri pompoase cu privire la acest simt special, demonstrand ca lucrurile stau asa cum sustin de mult unii dintre specialisti: intuitia nu este nimic mai mult decat recunoasterea unor pattern-uri.

Pe de alta parte, o recunoastere de pattern nu face pe deplin dreptate numarului mare de patternuri pe care intuitia le recunoaste. Cea mai mare parte a comportamentelor umane se intampla automat, ghidat si de genetica si de obiceiuri, mai degraba decat de deliberarea constienta. “Nu te-ai descurca daca ai intra intr-un restaurant si ar trebui sa reconstruiesti modul in care te comporti de la principiile de baza”, spune Valerie Thompson, psiholog la Universitatea Saskatchewan din Canada.

Chiar si pentru probleme mai complexe, intuitia atrage decizii, spune Gerd Gigerenzer, psiholog la Institul Max Planck pentru Dezvoltare Umana din Berlin. Lucrand cu executivi de top de la cele mai mari companii germane, el a descoperit ca “acestia trec prin toate datele pe care le detin – si sunt ingropati in astfel de date! – iar in final datele nu le spun ce sa faca”. Intuitia, spune el, “este o forma de inteligenta inconstienta, de care este la fel de mare nevoie ca de inteligenta constienta”.
Insa, in ciuda ubicuitatii intuitiei, noi oamenii intuim multe lucruri gresite despre… intuitie. Iata mai jos opt fatete ale procesarii inconstiente – inclusiv aplicatiile acesteia in creativitate, moralitate si interactiune sociala – analizand ceea ce face bun, unde esueaza, cine o foloseste, cand sa avem incredere in ea si cum sa o imbunatatim.

Procesul de construire al Deep Blue si AlphaGo a necesitat foarte multa gandire deliberata si intensa, dar a necesitat si extrem de multa intuitie si perspectiva umana.
Faptul ca am facut masini care sa ne bata la cateva mici puncte ale propriului nostru joc, nu inseamna nimic altceva decat ca putem sa ne consolidam si intuitia, de asemenea!

1. Intuitia este foarte eficienta – daca nu te gandesti prea mult la ea

O serie intreaga de cercetari arata ca intuitia poate fi nu doar mai rapida decat gandirea, ci si mai exacta.
Suntem foarte buni la a judeca oamenii dupa prima impresie, bucatele mici de experienta mergand de la o prima privire la o poza pana la o interactiune de 5 minute, iar deliberarea poate fi nu numai neesentiala, ci si instruziva.

In cadrul unui studiu privind capacitatea pe care ea a numit-o “felierea subtire”, regretata psiholoaga Nalini Ambady a cerut participantilor la studiu sa urmareasca fara sonor clipuri cu o lungime de 10 secunde ale unor profesori si sa evalueze eficienta generala a acestora. Evaluarile lor au fost corelate foarte strans cu notele de final de semestru ale elevilor.
Un alt set de participanti a trebuit sa numere descrescator de la 1000 din 9 in 9, in timp ce urmarea clipurile, ocupandu-si astfel memoria constienta. Evaluarile participantilor din acest set au fost la fel de exacte, demonstrand astfel natura intuitiva a procesarii sociale.

Extrem de important, un alt grup a trebuit sa petreaca un minut scriind motivele pentru care au judecat intr-un fel sau altul, inainte de a da un rating anume. Acuratetea a scazut in mod dramatic in acest caz. Ambady a suspectat ca deliberarea i-a facut sa se concentreze pe repere existente dar inselatoare, cum ar fi anumite gesturi sau afirmatii, mai degraba decat sa permita interactiunea complexa si semnalele subtile provenite dintr-o impresie holistica. Ea a descoperit o interferenta similara atunci cand participantii au urmarit clipuri de 15 secunde cu perechi de oameni si li s-a cerut sa evalueze daca sunt straini, prieteni sau parteneri.

O alta cercetare sugereaza ca suntem mai buni la a detecta minciuna si orientarea sexuala din felii subtiri de realitate atunci cand ne bazam pe intuitie, in loc de gandire.
E ca si cum ai conduce o masina cu cutie de viteze manuala. Daca incepi sa te gandesti prea mult, nu iti poti aminti ce faci. Dar daca esti pe pilot automat, e mult mai bine. Mare parte din viata ta sociala se desfasoara asa”, spune Judith Hall, psiholog la Northeastern University.

Faptul ca te gandesti prea mult iti poate afecta si capacitatea de a forma preferinte. Evaluarile studentilor cu privire la gemurile de capsuni si cursurile de colegiu s-au aliniat mai bine cu opiniile expertilor, atunci cand studentilor nu li s-a cerut sa analizeze motivele pentru care le place ceva. In plus, in alte studii, oamenii au luat decizii de achizitionare a masinilor, care au fost atat mai bune din punct de vedere obiectiv cat si mai satisfacatoare din punct de vedere personal atunci cand li s-a cerut sa se concentreze pe ceea ce simt, mai degraba decat pe detalii. Insa acest lucru s-a intamplat numai daca decizia a fost una complexa, pentru care sa existe o multime de informatii de procesat.

Puterile speciale ale intuitiei sunt descatusate numai in anumite circumstante.
In cadrul unui studiu, participantii au avut de dus la bun sfarsit o serie de 8 sarcini, inclusiv 4 care s-au bazat pe gandirea rationala (intelegerea regulilor, intelegerea vocabularului) si 4 care care s-au bazat pe creativitate si pe intuitie (generarea de noi produse sau figuri de stil). Apoi au evaluat gradul in care si-au folosit intuitia (“instinctul”, “banuielile” si “inima”). Folosirea instinctului le-a afectat performanta la primele patru sarcini, asa cum era de asteptat, dar i-a ajutat la restul. Uneori inima este mai inteligenta decat mintea!

2. Ne atasam prea tare de credintele intuitive

Odata ce intuitia ne loveste, ne agatam de ea in ciuda oricarui pericol. Intituitia poate, de pilda, sa ne duca la tot soiul de predispozitii cognitive si sociale, asa cum este efectul de ancorare (in care deciziile ne sunt influentate de la prima informatie care ne este aruncata) si de prejudecati rasiale. Chiar si in domenii in care inima ar trebui sa primeze, asa cum este viata intima, ea poate fi nestiutoare.

In cadrul unui studiu clasic, barbatii opriti pe un pod de o femeie atragatoare care le-a cerut sa completeze un chestionar, au avut o probabilitate mai mare de a incerca sa o contacteze mai tarziu, daca abordarea a avut loc pe un pod cu o inclinatie infricosatoare, asociind in mod gresit starea de excitatie emotionala cu atractia sexuala.
Visele noastre, acele viziuni involuntare pe care le avem in timpul noptii, au o aura puternica pe care nu o putem neutraliza. Oamenii spun ca sunt mai predispusi sa isi schimbe planurile de calatorie daca viseaza ceva despre un accident de avion decat daca autoritatile lanseaza un avertisment real de calatorie.

Trei din patru studenti au spus ca atunci cand se razgandesc cu privire la un raspuns la examen, alegerea initiala se va dovedi pana la urma a fi cea corecta. Insa analizand semnele de stergere de pe un examen reiese ca tocmai inversul a fost real: de doua ori mai multe raspunsuri au trecut de la gresit la corect decat de la corect la gresit.
In general, spune psihologul Sascha Topolinski, de la Universitatea Cologne din Germania, intuitia este ceva emotional, care te face sa ai incredre intr-o idee. “Nu pot scapa de acest sentiment. Nu am incredere in aceasta persoana; nu pot sa spun exact de ce, dar sunt sigura ca nu imi place”, este o fraza destul de comuna in randul multora dintre noi.
Ceea ce intuim cu privire la cat de precisa este de fapt intuitia este chiar si mai supus greselilor! Cand studentilor li s-a cerut sa isi evalueze convingerea ca “instinctele” au fost cele care i-au indrumat corect la un test, evaluarea gradului de incredere nu au avut nicio legatura cu performanta reala.

Chiar si atunci cand intelegem absurditatea unei intuitii, ramanem adesea la ideea noastra. Sa luam de pilda superstitiile. Ni s-a intamplat tuturor sa ne trezim ca batem in lemn de trei ori, desi stim ca nu are niciun efect. “Cand ceva ce intuiesti iti atrage atentia si iti declanseaza emotii, poate fi greu sa scapi de acea idee” spune Jane Risen, psiholog la Universitatea din Chicago. Ea numeste persistenta in credinte despre care stim ca sunt false “consimtirea la intuitie”. Poate ca intuitia nu e magica, insa noi suntem complet sub vraja ei!

3. Intuitia poate fi imbunatatita, cu exercitiu

Pentru a avea o intuitie buna in orice domeniu avem nevoie de foarte mult exercitiu. Insa, chiar si asa, nu toate domeniile sunt receptive la o intuitie buna.
Gary Klein, psiholog la firma de consultanta Macro Cognition din Washington DC, a explorat indelung rolul cunoasterii in intuitia unor specialisti precum comandantii unitatilor de pompieri, care pot apecia rapid situatia unei cladiri in flacari. “Incendiile urmeaza legile fizicii”, spune Klein.

Economia globala este in mod semnificativ mai haotica, ceea ce impiedica previzibilitatea sa. Asa cum noteaza Gigerenzer, cu cinci ani inainte de criza imobiliara din 2007, presedintele Asociatiei Economice Americane spunea “Macroeconomia… a reusit. Principala problema, aceea a prevenirii crizei, a fost rezolvata”.
Increderea in propriile sentimente ar trebui sa se bazeze nu pe forta a ceea ce simti – avem in general o intituitie slaba cu privire la intuitie! – ci pe structura domeniului in care activezi. Trebuie, asadar, sa privesti in exterior, nu in interior!

In al doilea rand, ai nevoie de un feedback clar pentru a-ti perfectiona deciziile intuitive. O analiza a literaturii de specialitate arata ca meteorologii, pilotii de test si maestrii in sah au o expertiza mai de incredere decat psihologii, ofiterii de admitere si judecatorii. Rezultatele acestora din urma sunt mai neclare si pot avea efecte la mult timp dupa ce s-a luat o decizie. Asta se intampla si in viata de zi cu zi: “Nu ai un jurnal sau un fisier Excel in care sa scrii <<ok, pe 1 octombrie am luat decizia asta sau am cumparat produsul asta>>, si asa mai departe”, spune Topolinski. Ne lipsesc datele concrete cu privire la ceea ce facem.

Intuitia buna intr-un domeniu nu garanteaza o intuitie la fel de buna si in alte domenii. Potrivit lui Gigerenzer, “un jucator de fotbal care are o intuitie excelenta cu privire la inscrierea unui gol poate sta foarte prost la capitolul intuitie atunci cand vine vorba despre cheltuirea banilor. Asadar, nu poate exista un test general al intuitiei”.
Mai mult, chiar si in cadrul unui domeniu, experienta poate varia de la sarcina la sarcina.
Putem folosi gandirea focusata nu numai pentru a ne antrena expertiza intuitiva in timp, ci si pentru a invita sau evita intuitiile de moment. Metaforele si schitele sunt instrumente excelente, care ne pot ajuta sa redefinim probleme sau sa vedem solutiile mai clar.

Klein antreneaza oamenii sa analizeze situatiile premortem. Astfel, atunci cand analizeaza un plan, ei trebuie sa faca un efort sa si-l imagineze dintr-un punct viitor, in care planul esueaza si sa se gandeasca la ce anume a mers prost si a condus la esecul planului.
Acest instrument de gandire face ca punctele slabe sa devina reale, mai degraba decat ipoteze abstracte si ignorabile.

Filozoful Daniel Dennett de la Universitatea Tufts a ales termenul “pompe de intuitie” pentru a desemna experientele de gandire menite sa reformuleze problemele. El noteaza ca acestea pot fi folosite atat in mod benefic cat si in mod nociv.
Trebuie sa invatam cat de usor este sa construim pompe de intuitie false, care vor provoca pusee de intuitie care nu merita urmate. Insa, pe de alta parte, pompele de intuitie te pot ajuta si sa iesi din blocajele de imaginatie. Se recomanda precautia, asadar!”, spune Dennett.
Rolul deliberarii in slefuirea instinctelor si in a sti cand sa ai incredere in ele releva stransa colaborare dintre gandire si intuitie, atat in ceea ce priveste dezvoltarea, cat si imlementarea. “Gandirea reflexiva este un esafodaj pentru intuitie, insa este o constatare cu dublu sens”, spune psihologul Gordon Pennycook de la Universitatea Regina din Canada. De asemenea, avem tendinta de a le folosi pe cele doua in tandem.

4. Intuitia inseamna a simti; perspectiva inseamna a vedea

Intuitia se afla in stransa legatura cu un alt concept important – perspectiva (viziunea). Uneori cele doua sunt confundate, ceea ce este de inteles, pentru ca ambele au legatura cu intelegeri care provin din procese subconstiente, oferind ghidare si ascunzandu-si urmele. Insa ele sunt fundamental diferite.

Perspectiva se refera la a vedea” spune Eugene Sadler Smith, cercetator de management la Surrey Business School din Anglia. “Poti articula solutia si o poti explica altcuiva”. Pe cand intuitia inseamna a simti: putem simti o solutie pentru o problema anume, sau putem simti o decizie care ar trebui luata. Este o judecata – este aproape ca o ipoteza. Nu stim daca este corecta sau gresita, pana cand nu actionam.

Potrivit lui Gary Klein, de la Macro Cognition, “intuitia este modul in care ne folosim experienta pentru a sti cum sa actionam. Perspectiva merge in directia opusa. Ea nu inseamna doar sa te bazezi pe ceea ce stii, ci si sa schimbi ceea ce stii”.
De aceea, uneori este nevoie sa dam intuitia la o parte, pentru a obtine solutiile imediate pe care le numim viziuni. Descoperirile sunt adesea contraintuitive.
Un mod de a demonstra rolul obstacolelor obisnite este sa privesti la trucurile magice.

Iluziile functioneaza printr-un jiujitsu mental, folosind impotriva noastra presupunerile pe care le avem. Pentru a descoperi cum se face un truc, trebuie sa te relaxezi si sa te eliberezi de anumite constrangeri mentale – o tactica buna pentru a obtine in general perspectiva de care ai nevoie.

In cadrul unui studiu, participantii au urmarit videoclipuri cu 12 trucuri magice, iar jumatate dintre ei au primit un indiciu verbal care le-a directionat atentia catre o presupunere. De pilda, cand magicianul parea ca arunca o moneda dintr-o mana in alta inainte de a o face sa dispara, indiciul a fost transfera in cealalta mana. Cand li s-au oferit aceste imbolduri avand scopul de a contracara intuitia cu privire la ceea ce vad, rata de rezolvare a participantilor la studiu a ajuns de la 21% la 33%.

Relatia dintre intuitie si perspectiva este una complicata. Intuitia poate indica uneori cand este posibila perspectiva. Un test de laborator comun, cu privire la perspectiva este Testul Asocierii la Distanta: Se dau trei cuvinte diferite precum “vaci”, “Elvetia” si “prajitura”, poti gasi un al patrulea care sa le lege pe cele trei?”. In cazul de fata raspunsul corect era branza.
O variatie a acestui task pune in fata subiectilor o triada de cuvinte, aleatorie sau coerenta, si le cere sa ghiceasca rapid (inainte de a da solutia) daca problema este rezolvabila sau nu. Chiar si in cazurile in care subiectii nu pot spune care este solutia, ei reusesc sa evalueze corect coerenta triadei.
Oamenii de stiinta folosesc intuitia creativa pentru a selecta ce cai au de urmat spre potentiale descoperiri. E vorba despre ideea de a simti directia corecta, ca un fel de radar care iti spune sa mergi intr-o directie sau in alta, spune Sadler-Smith.

Tot despre folosirea banuielilor in munca lor vorbesc si laureatii Premiului Nobel. Astfel, Michael S. Brown, castigator al premiului Nobel pentru Medicina in anul 1985, spune ca in timpul lucrului, cred ca aproape am simtit uneori ceva ca o mana, care ne ghida”.
In general, insa, avem tendinta de a avea o intuitie slaba cu privire la cat de aproape suntem de a capata o perspectiva.
In cadrul unui studiu, participantilor li s-au pus in fata probleme de matematica si de logica, ale caror solutii necesitau fie o perspectiva centrala, fie o abordare usoara, si li s-a cerut sa estimeze la fiecare 15 secunde la ce distanta se afla de solutie. Spre deosebire de problemele care nu tineau de perspectiva, estimarile pentru problemele bazate pe perpectiva au ramas destul de plate pana la acel “Aha” final.

In cadrul unui ai doilea studiu, pronosticurile participantilor cu privire la capacitatea de a rezolva sau nu probleme bazate pe perspectiva nu au avut niciun fel de legatura cu adevarul, spre deosebire de pronosticurile legate de problemele obisnuite de algebra.

5. Stresul favorizeaza intuitia, tristetea in schimb nu!

Deliberarea este un lux. In situatii disperate, de cele mai multe ori nu ai timp sa iti cantaresti toate optiunile si ajungi, astfel, sa iti urmezi primul instinct. Anxietatea provocata de situatii de acest gen te impinge catre gesturi reflexe rapide si modeste. Daca esti cu adevarat in pericol, aceasta este singura solutie la indemana, insa in altfel de situatii analiza poate duce la solutii mai optime.

Un studiu a analizat efectele stresului asupra deciziilor pe care le luam, atasand electrozi la mainile participantilor si electrocutandu-i usor, in mod aleatoriu. In timpul acesta, subiectii au avut de facut analogii si de dat raspunsuri la intrebari precum “untul este pentru margarina ceea ce zaharul este pentru… sfecla / zaharina / miere / lamaie / bomboana / ciocolata”. In comparatie cu celalalt grup, subiectii carora le-au fost administrate socuri au fost mai predispusi sa se grabeasca si sa dea un raspuns fara sa vada toate optiunile si, ca rezultat, au gresit mai mult.
Efectele stresului asupra creierului sunt mediate partial de catre eliberarea unui hormon numit cortizol.

In cadrul unui experiment, cercetatorii le-au administrat participantilor un medicament care creste nivelul de cortizol sau un produs placebo, apoi i-au supus pe acestia Testului de Reflectie Cognitiva (CRT). CRT consta in trei intrebari, fiecare cu un raspuns aparent simplu si intuitiv, dar care se va dovedi a fi gresit. Intrebarile din cadrul testului sunt de tipul “Daca o crosa si o minge costa 1.10 dolari, iar crosa costa cu 1 dolar mai mult decat mingea, cat costa mingea?”. Primul instinct te va indemna sa spui ca mingea costa 10 centi, insa un calcul rapid arata ca mingea costa, de fapt, 5 centi iar crosa 1.05 dolari.
Majoritatea persoanelor, chiar si studentii de la facultati de elita, au esuat in a rezolva corect toate cele trei probleme ale testului, insa cortizolul a redus chiar mai mult coeficientul de raspunsuri corecte.

Desi stresul declanseaza gandirea euristica – obiceiuri si scurtaturi – el afecteaza procesarea intuitiva mai sofisticata. Revenind la Testul Asocierilor la Distanta, un studiu a descoperit ca un nivel mai ridicat de anxietate in randul participantilor, cauzat de vizionarea unor imagini infricosatoare, le-a bruiat intuitia cu privire la existenta unui cuvant care sa le conecteze pe toate.

E posibil ca imaginile tulburatoare sa fi afectat aceasta masuratoare a performantei, numita indice al intuitiei, in parte prin afectarea starii de spirit a participantilor.
Tristetea are tendinta de a-i face pe oameni sa gandeasca mai analitic. Suntem tristi atunci cand ceva merge prost, ceea ce poate fi un moment potrivit pentru rezolvarea problemelor in mod concentrat.

6. Unele persoane sunt mai intuitive decat altele

Unii dintre cercetatori sunt de parere ca exista diferente individuale in ceea ce priveste capacitatea intuitiva generala. Un studiu recent a descoperit doua grupuri de abilitati intuitive. Unul este legat de perspectiva care este in legatura cu inteligenta. Celalalt, are legatura cu invatarea implicita, sau cu invatarea de informatie complexa fara a fi constient de ceea ce ai invatat – sa spunem alegerea unei noi limbi – nu are o legatura foarte stransa cu inteligenta.

Poate ca stilul de gandire, mai degraba decat capacitatea intuitiva generala, este o determinanta a comportamentului, pentru de stilul de gandire depinde gradul in care ne bazam pe intuitive si pe reflectie.
Un indicator comun in cercetare este scala Increderii in Intuitie, pe care subiectii trebuie sa evalueze gradul in care sunt de acord cu declaratii precum “cred in urmarea instinctelor mele”. Increderea in Intuitie si alti indicatori similari au fost in stransa legatura cu unele caracteristici pozitive. Astfel, persoanele cu un grad ridicat de incredere in intuitie au obtinut scoruri mari in ceea ce priveste indicele intuitiei, atata timp cat s-au aflat intr-o dispozitie pozitiva, o stare care scoate la iveala intuitia.

O alta scala, cu itemi precum “in general iau decizii care mi se par corecte”, a fost corelata cu o recunoastere mai buna a normelor sociale, masurata in functie de cat de precis au estimat subiectii acceptarea de catre semenii lor a unor comportamente precum furatul si bataile. Si o alta a fost corelata cu o activitate superioara la unele task-uri precum desenul si gasirea de utilizari pentru o cutie de carton.

Insa oamenii care se incred in intuitie au si un pret de platit. Ei se descurca mai slab la task-uri care necesita logica. Ei spun ca au avut mai multe esecuri in urma deciziilor proaste, pornind de la pierderea unui avion si ajungand pana la divort. In plus, ei vorbesc despre o mai mare “gandire magica” – credinta in astrologie, fantome, noroc, Dumnezeu si asa mai departe. Iar in cadrul unui studiu, aceste persoane au fost mai predispuse la stereotipuri bazate pe gen (dar numai intr-un mod pozitiv).

Topolinski sugereaza ca oamenii ar trebui sa isi caute cariere potrivite stilului lor de gandire. De pilda, un contabil nu va ajunge prea departe bazandu-se pe instinct, asa cum ar ajunge un consilier, de exemplu.

7. Intuitiile legate de moralitate sunt usor de influentat

Unele dintre credintele noastre cele mai profunde sunt cele care implica moralitatea si modul in care simtim ca oamenii ar trebui sa se comporte unul fata de celalalt. Si, desi aceste credinte pot parea extrem de solide – “Sa nu ucizi!” – ele sunt la fel usor de influentat ca orice alta credinta.

Putem sa argumentam pe marginea lor, insa numai pana la un punct. Pentru multe dintre ele, mai ales pentru problemele controversate sau subtile, asa cum este avortul, totul se reduce la intuitie, pana la urma: pur si simplu e ceva care pare corect, sau gresit.

Intuitiile de natura morala sunt inevitabile si, de asemenea, extrem de valoroase, spune psihologul Matthew Feinberg, de la Scoala Rotman de Management din Toronto. Ele atrag bunatatea, precum si miscarile de justitie sociala. “Dar intuitiile morale sunt, de asemenea, punctul de pornire al multor probleme ale societatii”. Reactiile instinctive pasionale pot deraia discutia rationala, atunci cand oponentii sunt etichetati drept rai.
Multe descoperiri subliniaza procesarea inconstienta integrata in judecata morala. Adesea ne bazam opiniile pe lucruri pe care nu le-am lua niciodata in calcul in cadrul unei decizii deliberate. De pilda, in cadrul unui studiu, aprobarea participantilor cu privire la sexul intre veri a depins de pulverizarea in apropierea subiectilor a unui spray cu miros dezgustator.

Repulsia viscerala a dus la aparitia repulsiei morale fata de tema in cauza.
Intr-un alt studiu, participantii au fost intrebati daca este in regula sa impinga o persoana grasa de pe o pasarela pentru a impiedica astfel uciderea altor cinci persoane. Daca tocmai urmarisera o secventa din Saturday Night Live (si nu un documentar!) inainte de test, ei au avut o probabilite de patru ori mai mare de a aproba! Ceea ce nu suna deloc a raspuns rational…

Desigur, moralitatea este bazata pe mult mai mult decat pe indicii accidentale efemere. Avem, de asemenea, valori mai profunde, precum corectitudinea si loialitatea, fiecare o abstractizare formata in urma experientei de-o viata.
Psihologul Jonathan Haidt de la Universitatea din New York, a delimitat cinci “fundamente morale” distincte, care ne ghideaza comportamentul: corectitudinea, loialitatea, autoritatea, puritatea si evitarea raului. Studiile sugereaza, de pilda, ca liberalii din politica prioritizeaza corectitudinea si evitarea raului, in timp ce conservatorii prioritizeaza loialitatea, autoritatea si puritatea.
Iar Feinberg a descoperit ca putem influenta intuitiile morale ale oamenilor, adresand mesaje directionate catre valorile lor preferate.

Exemplele, metaforele, imaginile si povestile pot da forma intuitiilor tale si ale celor din jur, nu numai in politica, ci si in viata reala: stiinta, relatii, educatie. Castigam noi modele despre lume, iar gandirea – constienta si inconstienta – le completeaza.
Cat despre mesajele menite sa determine reactii instinctuale, “vedem destul de multe pe internet” spune Thompson, de la Universitatea din Saskatchewan. “Meme-uri. Exact asta sunt.”. Putem foarte bine sa consideram meme-urile drept echivalentul online al spray-urilor cu miros dezgustator, care influenteaza judecatile.

8. Poti citi oamenii citind ceea ce scriu online

Intuitia cu privire la alte persoane este extrem de puternica. Asta pentru ca judecarea caracterelor are consecinte atat de grave, si pentru ca avem foarte multa experienta in acest sens, acumulata de-a lungul vietii si al experientelor traite.

Ce se intampla cand “citirea” oamenilor se face online? Si cand este limitata la ceea ce scriu ceilalti? Din ce in ce mai mult suntem in situatia de a ne evalua unii pe ceilalti in functie de franturi de text, in loc sa ne vedem miscarile ochilor si privirea sau zambetele. Insa asta nu ne inhiba formarea de judecati rapide.

In general, cand li se cere sa evalueze trasaturile de personalitate ale cuiva, in functie de emailuri, eseuri personale, postari din jurnale, postari pe bloguri, feed-uri de Twitter, si anunturi de dating, cititorii sunt de acord unii cu altii (si nu este doar o intamplare), o dovada a faptului ca exista indicii in ceea ce scriem, care declanseaza intuitia. Care sunt aceste indicii?

Studiile arata ca in profilurile de dating, cuvintele obscene sugereaza un comportament accentuat nevrotic si o fire putin agreabila si constiincioasa. Cuvintele furioase sugereaza acelasi lucru in tweet-uri. In eseuri personale, exagerarile sugereaza extroversiune si deschidere catre experiente. Trecutul sugereaza depresia in postari pe blog, iar cuvintele cognitive precum “stiu” sugereza depresia atunci cand sunt folosite in jurnale.
Desigur, deliberarea joaca un rol in formarea de judecati, dar ma indoiesc ca cineva sta sa numere verbele la timpul trecut!

Judecatile pe care ni le formam cu privire la trasaturi, din fragmente scrise, sunt in mod frecvent exacte. Iar unele persoane chiar sunt mai bune decat altele la citirea printre randuri. Un studiu efectuat la Northeastern University a descoperit ca cei mai buni “cititori” sunt femeile agreabile, constiincioase, stabile din punct de vedere emotional, compatimitoare, interesate de vietile celorlalti si pasionate de lectura, in mod special de fictiune.

Evaluarile personalitatii pot veni din bucatele foarte mici de informatie, chiar si dintr-o adresa de email. Ce poate fi mai putin decat o adresa de email? Punctuatia. Un studiu a descoperit ca emailurile care par furioase si fericite au multe puncte de exclamare si cateva semne de intrebare, iar emailurile care par feminine le au pe ambele. O alta lucrare a descoperit ca zambetele in emailurile formale nu il fac pe cel care scrie emailul sa para mai cald, ci il fac sa para incompetent. In acelasi timp, adaugarea unui smiley cu un nas la un profil de dating va castiga mai multe raspunsuri decat adaugarea unui smiley fara nas. Daca stai bine sa te gandesti, viitorul tau poate depinde de un emoji…

Niciodata nici mintea si nici inima nu pot supravietui pe cont propriu, iar negocierea simbiozei lor este o provocare mult mai dificila decat sa stapanesti un joc de Go sau de sah. Problema care se pune nu este daca intuitia sau analiza ar trebui sa primeze sau care este mai buna dintre cele doua… Adevarata abilitate in luarea de decizii, in solutionarea problemelor, precum si in creativitate, este imbinarea acestor doua concepte. Iar acesta este un proiect de viata pentru fiecare dintre noi!

Sursa: https://www.psychologytoday.com/us/articles/201912/8-truths-about-intuition

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.