Din punct de vedere politic, unul dintre cele mai importante evenimente socio-politice ale anului 2019 a fost mult discutatul Brexit, sau retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeana. Divizarea si polarizarea creata de Brexit, in mod special in randul cetatenilor britanici, au dus la organizarea unui referendum la nivel national, ce a dat nastere unor campanii extrem de interesante, atat de informare, cat si de dezinformare.
Dupa rezultatul referendumului care a decis separarea Marii Britanii de Europa, foarte multi dintre cetatenii britanici au afirmat ca nu ar fi avut nicio problema cu rezultatul referendumului daca acesta nu ar fi avut la baza atat de multe stiri false si dezinformari. Oare ar fi simtit la fel daca tabara lor (si in mod automat, opinia lor) ar fi fost cea castigatoare?!
Multe experimente cu privire la atitudini si la procesarea informatiei sugereaza ca suntem foarte selectivi in modul in care percepem, interpretam si ne amintim informatia, in general. Un articol recent arata ca acest efect se extinde si asupra modurilor in care accesam amintirile cu privire la informatii despre stiri false.
In perioada premergatoare referendumului din Irlanda cu privire la avort, cercetatorii au recrutat, din surse online, peste 3000 de femei si de barbati in vederea participarii la un studiu pe marginea referendumului si a celor doua campanii aferente. Participantii au avut de raspuns unor intrebari cu privire la atitudinile legate de subiectul referendumului, si li s-au aratat sase noi articole, inclusiv doua evenimente fake/“fabricate”, acestea din urma fiind de un interes deosebit pentru cercetatori.
Pentru fiecare dintre aceste evenimente noi, participantilor li s-a cerut sa raspunda la o serie de intrebari care sa evalueze daca ei cred sau nu ca evenimentele au avut loc si daca isi amintesc sa fi avut loc. (O varianta de raspuns putand fi, de pilda, “Nu imi amintesc de asta, dar cred ca s-a intamplat”).
Cercetatorii au analizat apoi de cate ori participantii si-au amintit in mod fals ca au vazut unul dintre evenimentele fabricate. 48% dintre participantii la studiu si-au amintit in mod fals ca cel putin unul dintre evenimentele false care au facut subiect de stire s-a intamplat in mod real. Extrem de important de notat este ca aceasta rata de falsa recunoastere a fost anticipata de catre propriile atitudini ale participantilor.
Astfel, studiul a relevat ca participantii au fost mai predispusi sa isi aminteasa sau sa creada evenimentul fabricat daca acesta le sustinea propria pozitie si atitudine, decat daca ar fi sustinut pozitia adversa. Cu alte cuvinte, suporterii ideii “Da” din cadrul referendumului au avut o predispozitie mai mare de a-si aminti in mod fals un eveniment fabricat care submina campania “Nu”, in comparatie cu suporterii ideii “Nu, iar suporterii “Nu” au fost mai predispusi sa isi aminteasca in mod fals un eveniment fabricat ce submina campania “Da” decat au fost sustinatorii “Da”.
Putem concluziona, asadar, ca este inevitabil sa nu ne amintim in mod gresit stiri false daca acestea sustin propriile noastre pozitii si mentalitati? Ei bine, cercetatorii au descoperit ca acest efect a fost mai redus la indivizii care au demonstrat o capacitate cognitiva mai mare, ceea ce intareste alte dovezi privind importanta gandirii analitice in respingerea sustinerilor non-probatorii.
Aceasta dovada sustine teoria potrivit careia oamenii sunt capabili sa identifice cu o mai mare precizie surse ale memoriei, dar sprijinul suplimentar si atrenamentul pot fi necesare pentru a contribui la contracararea impactului puternic al propriilor noastre tendinte atitudinale.
Impactul stirilor false asupra altor persoane poate fi usor de detectat, insa impactul asupra noastra este la fel de important. Pentru ca noi sa reusim sa cream poduri peste problemele de natura sociala, este vital ca oamenii sa caute sa interogheze in mod critic amintirile care sustin dar si care se opun punctelor de vedere proprii. De asemenea, este imperativ ca cercetatorii sa dezvolte si sa impartaseasca instrumente si tehnici care sa faca aceasta sarcina dificila mai usoara.
