Multe persoane isi doresc sa se realizeze, presupunand ca astfel vor reusi sa obtina o stare de bine si sa fie fericiti. Bine ar fi ca cei care gandesc in felul acesta sa inverseze aceasta ordine a operatiunilor daca isi doresc cu adevarat rezultate!
Nu gresim foarte mult daca spunem ca oricine isi doreste doua lucruri de la un job sau de la cariera pe care o are: succes si fericire. Toata lumea vrea sa se descurce relativ bine financiar, sa aiba parte de recunoastere pentru realizarile sale, sa se bucure de munca sa pe cat posibil si sa devina mai fericita in consecinta. Toate acestea sunt obiective rezonabile, insa uneori pare ca ceri prea mult…
Foarte multi oameni – mai ales cei muncitori si ambitiosi – simplifica totul intr-un mod logic: ei cauta intai succesul, iar apoi presupun ca succesul ii va conduce la fericire.
Insa acest rationament este gresit. Cand urmaresti doar succesul, poti sa sacrifici fericirea, fara ca macar sa iti dai seama, iar asta o pot spune foarte multi workaholici care ajung sa fie epuizati si singuratici.
Ceea ce nu inseamna insa ca trebuie sa alegi intre succes si fericire. Le poti obtine pe amandoua, insa este obligatoriu sa inversezi ordinea operatiunilor: in loc sa incerci sa obtii intai succesul si sa speri apoi ca acesta te va duce la fericire, incepi prin a lucra la fericirea ta, iar asta iti va spori succesul.
Sumar
Succesul determina fericirea?
Succesul si fericirea sunt in general corelate pozitiv, asa cum au aratat multe studii in randul angajatilor. De exemplu, companiile din Top 100 Fortune al Celor mai Bune Companii Pentru Care sa Lucrezi, au inregistrat o crestere medie de 14% a pretului actiunilor in fiecare an, din 1998 pana in 2005, comparativ cu 6% pentru piata totala.
Iar potrivit datelor Gallup, dintre companiile cu un nivel de implicare a angajatilor de aproximativ 99% (angajatii care au raportat ca se simt auziti, respectati si stimulati intelectual si care au la locul de munca un prieten foarte bun), 73% au performante peste media companiei si 78% performante peste media din industrie.
Pornind de la aceasta corelatie, multi presupun ca exista o relatie de cauzalitate – de la succes la fericire. Foarte multi angajati cred cu tarie ca maririle de salariu – in special cele substantiale – vor avea un efect important si de lunga durata asupra satisfactiei lor la locul de munca. Datele ne prezinta totusi o alta poveste: cresterile salariale mari au doar un efect mic si temporar asupra starii de bine.
In 2017, cercetatorii au monitorizat salariul si satisfactia in munca (masurata pe o scara de la 0 la 10) a aproape 35.000 de angajati germani pe parcursul mai multor ani.
Studiul a constatat ca anticiparea unei majorari salariale de 100% creste satisfactia in munca cu aproximativ un sfert de cifra in anul anterior majorarii. Marirea de salariu creste acest nivel al satisfactiei cu inca o cincime de cifra. Pana in al patrulea an, insa, nivelul se reduce la mai putin de o cincime in total.
Sa presupunem ca satisfactia ta la locul de munca este de 6 din 10 (nu e rau, dar e o cifra care ar putea fi mai buna). Daca seful tau iti dubleaza salariul, nivelul tau de satisfactie va ajunge la aproximativ 6,5 dupa care va scadea inapoi la aproximativ 6,2. Si atunci… poate ca nu aceasta este cea mai buna strategie care te va ajuta sa iti iubesti serviciul.
Iar tot ce am vorbit pana acum nici macar nu ia in considerare efectele pe care un succes mai mare la locul de munca le poate avea asupra satisfactiei generale in viata.
In 2016, psihologii au masurat succesul in cariera cerand unui numar de 990 de angajati cu norma intreaga, cu studii universitare, sa-si compare realizarile in cariera cu ale altora. Ei au descoperit ca oamenii se bucurau in general de banii si statutul generate de succesul relativ. Cu toate acestea, succesul nu a dus la o stare de multumire totala: mai mult, el a afectat indirect satisfactia fata de viata, probabil prin limitari legate de timp, prin stres si printr-o viata sociala saraca.
Fericirea atrage succesul
Rezultate mult mai puternice si mai pozitive apar, in schimb, atunci cand cercetatorii inverseaza ordinea prioritatilor, analizand nu efectele succesului asupra fericirii, ci efectul fericirii asupra succesului.
In 2005, cercetatorii au analizat sute de studii – inclusiv experimente, pentru a stabili relatii de cauzalitate – si au concluzionat ca fericirea duce la succes in multe domenii ale vietii, inclusiv casatorie, prietenie, sanatate, venituri si performanta la locul de munca.
O explicatie ar putea fi aceea ca fericirea ne face mai atractivi, asa ca suntem rasplatiti de ceilalti. Pe de alta parte, fericirea ne poate face si mai productivi. Cercetarile experimentale noi sugereaza ca ambele sunt adevarate.
In 2021, de pilda, oamenii de stiinta au analizat o serie de realizatori chinezi de livestream-uri web, pentru care donatiile lasate de spectatori in mod voluntar sunt principala sursa de venit. Ei au descoperit ca atunci cand livestreamerii au aratat mai multa emotie pozitiva, sumele incasate au crescut imediat, ceea ce arata ca oamenii care par fericiti sunt recompensati in piata.
Un alt experiment a implicat subiecti britanici de testare, ce au avut de efectuat intr-un anumit interval de timp o problema de aritmetica si un test de matematica. Cercetatorii au descoperit ca subiectii care au urmarit in prealabil un clip dintr-un film de comedie au avut o productivitate cu 12% mai mare in ceea ce priveste problema si testul decat cei care nu au vazut clipul. De asemenea, cu cat clipul li s-a parut mai amuzant, cu atat au fost mai productivi.
Indiferent daca esti angajat sau angajator, este o investitie mai buna sa cresti nivelul de fericire la locul de munca, decat sa incerci pur si simplu sa sporesti masurile de succes.
Fericirea impune echilibru
Primul lucru de retinut este ca fericirea necesita echilibru. Indiferent cat de mult iti place munca, suprasolicitarea va deveni un obstacol in calea starii tale de bine.
In 2020, cercetatorii au studiat 414 angajati ai bancilor iraniene, descoperind ca un comportament workaholic (perfectionismul si dependenta de munca, de pilda) a anticipat in mare masura lipsa de politete la serviciu (ostilitatea, invadarea vietii private, comportamentul de excludere si barfele, de pilda).
In plus, comportamentele dependente de munca au degradat si calitatea vietii de familie (masurata in dezacord cu afirmatii precum „Implicarea mea in munca imi ofera un sentiment al succesului; iar asta ma ajuta sa fiu o persoana mai buna acasa”).
Fereste-te intotdeauna sa devii workaholic si ajuta-ti prietenii si familia care se confrunta cu aceasta problema. Insa extrem de important in acest sens este ca si angajatorii sa descurajeze suprasolicitarea angajatilor – ceea ce probabil va impune efort si atentie din partea lor, pentru ca cercetarile arata ca executivii subestimeaza in principiu problemele pe care angajatii le au cu starea de bine.
Simtul sensului si scopului
Daca reusesti sa tii sub control volumul de munca, fericirea la serviciu necesita un simt al sensului si al scopului. Cele doua aspecte cheie ale unei munci cu sens si scop sunt succesul obtinut si serviciile aduse celorlalti.
Succesul obtinut implica un sentiment de implinire si recunoastere pentru o munca bine facuta, in timp ce serviciul facut celorlalti implica sa-i cunosti pe cei care beneficiaza de munca ta.
Aceste aspecte sunt evidentiate de o serie intreaga de cercetari. De exemplu, Gallup a aratat ca persoanele care isi servesc comunitatea si care au parte de recunoastere pentru munca lor au raportat mult mai putin stres si griji decat cei care nu isi servesc comunitatile sau care nu au parte de recunoastere.
In acelasi timp, cele mai semnificative locuri de munca sunt in general cele mai orientate spre servicii. Conform unei cercetari din 2016, derulata de Centrul de Cercetare Pew, un numar mai mare de angajati din sectoarele nonprofit si guvernamentale (deci joburi orientate in general catre servicii) decat de angajati din sectorul privat au spus ca locurile de munca le ofera un sentiment de identitate.
E adevarat ca in unele profesii e mai greu sa gasesti latura de servicii, insa de obicei ea exista. Chiar daca trebuie sa faci eforturi sa intelegi care sunt beneficiarii muncii tale – fie pentru ca cei pe care ii atinge in mod direct sunt foarte departe, fie pentru ca munca ta ii atinge doar indirect – incearca sa privesti mai aproape de tine, poate chiar in biroul de vis-a-vis. Te poti bucura intotdeauna de efectele serviciilor tale ajutandu-ti colegii. Si chiar exista dovezi clare ca sustinerea si ajutorul oferite colegilor poate contribui la atenuarea emotiilor negative la locul de munca.
In cele din urma, desi succesul si fericirea sunt legate intre ele, alchimia este in mare parte unidirectionala – si nu in modul in care cred majoritatea oamenilor… E cel putin ineficient sa faci eforturi sa obtii succes la serviciu pentru a fi mai fericit si s-ar putea chiar se intoarca impotriva ta si sa te duca la nefericire. In schimb, lucrand la fericire vei avea cele mai mari sanse sa le obtii pe ambele.
Chiar daca intelegi toate cele de mai sus, tot e posibil sa te trezesti revenind la vechile obiceiuri – acelea de a cauta fericirea prin succesul lumesc la locul de munca. Nu trebuie sa te simti prea rau – toata lumea o face.
Ori de cate ori observi ca orele tale de munca merg catre o cifra demna de un workaholic, iar visele tale de fericire se invart in jurul unor realizari legate de serviciu, gandeste-te la o nuvela a lui Kafka, publicata in 1922 si intitulata “Un artist al foamei”. Nuvela este povestea unui barbat care se infometeaza intr-o cusca pentru a-si castiga existenta cu un numar la un carnaval ambulant. Omul este obsedat de munca sa, iar ca un perfectionist ce este, el cauta intotdeauna ceea ce numeste “un post perfect”. Artistul foamei este mandru de succesul sau, desi este mereu posomorat, iar Kafka scrie ca “daca un om bun, caruia ii era mila de el, voia vreodata sa-i explice ca tristetea sa este cauzata probabil de infometare, artistul foamei raspundea cu o explozie de furie”.
Dupa un timp, numarul artistului foamei iese din gratiile publicului, iar in incercarea de a-si resuscita cariera in cadere, el incearca sa posteasca si mai mult decat pana acum. In loc sa aiba succes, artistul este complet ignorat si ramane singur in cusca. In cele din urma, Artistul Foamei ajunge sa moara de foame, insa intr-un aburd specific lui Kafka, eroul nostru recunoaste cu ultima suflare ca singurul motiv pentru care facea acest tip de “arta” era ca nu a gasit mancare pe placul sau.
Oricine are in el macar un dram din Artistul Foamei. Si nimeni nu va gasi fericirea renuntand de fapt la fericire. Nu te infometa. Sansele tale de succes vor creste daca mananci!
Sursa: https://www.theatlantic.com/family/archive/2022/10/prioritizing-happiness-before-success/671714/
