Prea multi oameni sunt nemultumiti de viata lor profesionala, iar asta se vede. E timpul, asadar, pentru o noua abordare a definitiei traditionale a succesului in cariera.
Te-ai gandit vreodata cat de mult timp din viata noastra ni-l petrecem lucrand?
Daca ai sta sa aduni, ai vedea ca petreci aproximativ o treime din viata la serviciu – ceea ce inseamna o parte incredibil de mare din timpul tau, mai ales daca il petreci plictisit sau stresat.
Pentru multi oameni, sentimentul de reusita si succesul depind foarte mult de rezultatele obtinute la locul de munca. Fie ca este vorba despre mai multi bani sau despre laudele venite din partea sefilor sau colegilor, realizarile obtinute la serviciu te pot ajuta in mare masura sa te simti bine cu ceea ce esti si iti arata ca esti important.
Ce-ar fi, insa, daca obtinerea unor rezultate de impact nu ar avea legatura cu ceea ce faci, ci mai degraba cu cine esti atunci cand faci asta?
Acesta este mesajul cartii recent lansate a dr. Alan M. Patterson – “Burn Ladders. Build Bridges” (“Arde ierarhiile. Construieste punti”). Consultant pe dezvoltare organizationala, Patterson isi propune in cartea sa sa explice de ce un numar atat de mare de oameni sunt nemultumiti la locul lor de munca, dar si sa ii determine pe acestia – mai ales generatiile mai tinere, care sunt abia la primul loc de munca – sa redefineasca modul in care arata succesul.
„Adevaratul succes consta in interactiunea cu oameni interesanti si interesati de ceva care este semnificativ si important pentru tine si pentru ei”, spune Patterson. „Succesul este definit de o motivatie personala profunda. Una dintre cele mai fecvente idei preconcepute este aceea ca succesul se masoara pe baza unor criterii externe si ca mai multi bani, o pozitie mai inalta, o titulatura mai sofisticata si un statut si prestigiu mai mare fac pe cineva sa aiba mai mult succes”.
Patterson este de parere ca oamenii ar trebui sa evite markerii traditionali de succes si sa incerce in schimb sa arda ierarhiile si sa construiasca punti. Este o abordare vizionara a succesului, insa una pe care tot mai multi oameni o imbratiseaza in ceea ce cunoastem drept “Marea Demisie”, un curent care a pornit din Statele Uniute dar care au cuprins treptat si Europa si chiar Romania, si in care oamenii decid sa renune la joburi ca urmare a diverselor probleme precum stagnarea salariilor, cresterea costului vietii, mediul ostil de la seviciu, imposibilitatea avansarii, politica de munca la distanta, lipsa beneficiilor si lipsa de satisfactie pe termen lung vis-a-vis de locul de munca.
Sumar
Radacinile nefericirii la locul de munca
Pe baza muncii sale alaturi de clienti din organizatii precum Banca Rezervei Federale, Hewlett Packard, Prima Liga de Baseball si Marina Statelor Unite, Patterson spune ca a identificat trei motive majore pentru care oamenii sunt nemultumiti de locurile lor de munca.
Primul motiv porneste de la convingerea initiala ca organizatiile si managerii au grija de interesele tale. „E doar o chestiune de timp pana iti dai seama ca nu e asa”, spune el.
In al doilea rand, este vorba despre convingerea ca alti oameni, nu tu, sunt responsabili pentru dezvoltarea carierei tale. „Si nimic nu poate fi mai departe de adevar”, spune Patterson.
Al treilea motor al nefericirii la locul de munca este ca, desi un salariu mai mare si promovarile sunt importante si necesare, ele nu contribuie in timp la sentimentul personal de valoare. Trebuie sa recunoastem ca lucram intr-un mediu restrictiv, unde cel mai bun lucru pe care il putem face este sa ne descurcam cum putem, in loc sa incercam sa schimbam ceva.
„Oamenii trebuie sa preia controlul asupra dezvoltarii carierei lor”, spune Patterson, incepand „de la aspecte precum programarea discutiilor cu managerii pentru a obtine informatii cat mai clare despre job, pana la colaborarea cu oameni grozavi, in proiecte interesante si cresterea vizibilitatii acestora. Nu stii niciodata ce oportunitati iti pot aparea daca nu esti implicat. „Nimanui nu-i pasa mai mult de dezvoltarea carierei tale decat tine – nici macar mamei tale”.
Propulsarea generatiilor tinere
Patterson spune ca pandemia a contribuit deja la alimentarea schimbarii in cadrul mai multor categorii demografice ale personalului. Unul dintre aceste grupuri demografice este alcatuit din tinerii absolventi, un grup la care Patterson se refera cu sintagma „tineri si nelinistiti”.
„Acestia sunt reprezentantii Generatiei Z si Milenialii, care intra fara ezitare pe piata muncii cu convingerea ca este esential sa isi echilibreze viata si munca si ca este important sa lucreze la ceva semnificativ. Iar eu, in calitate de baby-boomer, ma pot identifica cu asta” explica Patterson.
Un alt grup pregatit sa regandeasca modul in care ar trebui sa arate succesul in cariera sunt milioanele de angajati de toate varstele si din toate domeniile, care au fost zguduiti emotional de izolarea, disperarea si suferinta care au izbucnit odata cu pandemia care a schimbat intreaga lume.
„Reactia lor imi aminteste de scena aceea grozava din „The Network”, cand de la pupitrul sau de stiri de televiziune, Peter Finch le spune oamenilor sa deschida ferestrele si sa strige: „Sunt suparat ca naiba si nu mai suport”, spune Patterson.
El adauga ca acest al doilea grup foarte divers are un lucru in comun: sunt de mult timp dezamagiti si nefericiti din mai multe motive, inclusiv situatia lor profesionala.
„Pandemia a lovit, iar multi dintre angajati au decis sa renunte la tot, spunand ca nu vor mai accepta. Faptul ca oamenii regandesc importanta sanatatii lor emotionale si fizice, nevoia generala de corectitudine si echitate si impactul sentimentului de a darui si de a face diferenta, sunt tendinte pozitive.”
Arderea ierahiilor
Patterson spune ca pentru a face schimbari pozitive in viata, va trebui sa incepi cu schimbarea mentalitatii potrivit careia urcarea pe scara ierarhica este singura modalitate de a obtine succes.
„Scara este un mit. Nu exista nicio garantie ca vei urca dincolo de un anumit punct, mai ales daca nu esti barbat si daca nu esti alb. Daca ai senzatia ca munca sustinuta si realizarile ar trebui sa vorbeasca de la sine, mai gandeste-te… Nu e vorba despre performanta, ci despre cum este judecata performanta ta, adesea de catre oameni care nu te cunosc”.
Cu totii putem redefini ceea ce credem despre succes, renuntand la politica si drama impletite cu urcarea pe scara ierarhica, crede Patterson. El mai adauga, de asemenea, ca ar trebui sa incetam sa ne mai gandim la asta ca la un efort individual.
„Schimba regulile jocului ajutandu-i pe altii sa obtina ceea ce este esential si important pentru ei”, spune el. „In loc sa faci tot posibilul pentru a urca singur pe scara, nu te lupta sa ajungi in varf, ci incearca sa construiesti relatii ca sursa de energie si reinnoire. Aceasta este o modalitate mai sanatoasa si mai plina de satisfactii de a obtine un sens personal, in loc sa fii absorbit de jocul inerent nedrept si menit sa te duca intr-un loc in care nu esti suficient de bun.”
Regandirea viitorului muncii
In viziunea lui Patterson, alegerea de a arde ierarhii in loc sa urci pe scara ierarhica ar putea fi doar viitorul muncii, un viitor in care oamenii se concentreaza mai putin pe propriile lor realizari si mai mult pe construirea unei retele largi de relatii si pe crearea conditiilor ideale pentru ca altii sa reuseasca.
„Vorbim practic despre stapanirea artei de a crea impact si sens”, spune Patterson, un mesaj despre care crede ca se va conecta bine cu generatiile tinere, care abia acum apar pe piata de munca.
„Generatiile tinere vor milita pentru ceva diferit”, spune el. „Leadership-ul ca si abilitate de a crea conditii pentru ca altii sa-si dezlantuie motivatia intrinseca asupra lumii – si sa faca ceea ce este esential si semnificativ pentru ei – va fi si mai important in viitor.”
Daca putem spune ca am invatat ceva din Marea Demisie, atunci am invatat ca vechile definitii ale succesului la locul de munca nu mai sunt suficiente. Daca tot petreci o treime din viata la serviciu, fa aceasta munca sa conteze si pentru altcineva in afara de tine. O abordare a muncii mai empatica, mai orientata spre relatii, este cheia nu doar pentru dezvoltarea in cariera, ci si pentru o viata care imbratiseaza sensul deplin al succesului definit de tine.
